Tabara foto Isverna, sep 2015

In Isverna e o casa imbracata in lespezi verzi, cu podele de lemn, gradina mare si bucatarie de vara. Loc de corturi nu mai zic, avem suficient, asa ca ridicam trei, sa aiba vantul ce sa bata si ploaia ce sa picure.

Cerul e atat de aproape si de curat aici cand e senin, incat e pacat de Calea Lactee sa nu incerci o fotografie – doua. E mai greu cu trepiedul si focusul, dar ne straduim. Doi prunisori dezbracati de vremea rea ne tin la firul ierbii in incercarea de a proiecta galaxia pe senzor si inghetam ca niste turturi, sperand la un final care sa ne bucure.

Crovurile, desi inca varatice, ne usuca pielea si buzele, ne crapa mainile si ne saluta din crengile batranilor stejari si fagi care s-au cocarjat de atata vreme rea. Crovurile sunt din pietre ascutite si povarnisuri rotunjite, din caldari galbui si ferigi ruginii, cerul e albastru, dar norii se ivesc odata cu inserarea. Ciobanita isi conduce turma cu fiul ei, o soparla traverseaza un bolovan, o pasare rapitoare da ocol unui copac, copiii se zgribulesc, soarele se intoarce pe toate partile. O zi excelenta de fotografiat, in care blondul cu ochi albastri isi castiga renumele de fotograful copaceilor. Si cand ii spuneam ce minunati sunt stramosii pe acolo nu cred ca imi dadea crezare!

Sa vedeti voi cum baga fierarul mana in jar incins, cum intoarce fierul inrosit si cum il potoleste in apa rece, cum il indoaie pe nicovala si face sa sara scantei! Maini mari si puternice are omul acesta care tine in frau mestesugul fierariei. Are si ucenic pe fiul sau, dar inca mai face potcoave si topoare nea Ion, “underground”-ul fierariei din Isverna, cum ii spune Matei.

Si stiti voi ce mai e bun si frumos acolo? Painea la test, mamaliga la ceaun si ciorba de cartofi fiarta usurel in oala de pamant. Toate din produse brute, de acolo din sat, cernute la moara cu apa sau scoase din pamantul cel roditor. Izverna e sat bogat din cate mi-am dat seama. Inca putin si cazanele de tuica o sa duduie, la fel ca ceaunele cu magiun. Piersicile de-abia acum se coc acolo, iar curtile si holdele sunt pline de dovleci portocalii.

Oamenii sunt darnici in Isverna: buna a fost placinta cu branza de la Mama Domnica si frumoase potcoavele primite de copii de la fierar. Biserica din Selistea, unde ne-am dus imbractati cu ii de sarbatoarea Sfintei Marii, are un slujitor tanar care ne-a trecut pragul cerdacului in ultima seara pentru a privi impreuna selectia de fotografii realizate in acea saptamana.

Au fost zile de sarbatoare, Anele si Mariile fiind cele mai rasfatate, asa ca am uitat ca a mai si plouat la Isverna. Zilele au zburat. Ca de fiecare data, cu totii am invatat lucruri in plus. Ne-am intors mai impliniti si dornici de a fotografia si a incepe noi proiecte.

Comments are closed.